marți, 30 septembrie 2008

CUVINTE ŞI EXPRESII DIN MARAMUREŞ 1


Cum iese o habdiţă care ptică într-o haptină?


Astăzi se împlinesc exact 7 ani de când am ajuns în Maramureş, poposind pe meleagurile lui Dragoş Vodă - domnitorul care a descălecat Ţara Moldovei. O întoarcere la origini iniţial involuntară, a cărei semnificaţie aveam s-o descopăr mult mai târziu. Aceste locuri m-au fermecat încă din prima clipă. M-a impresionat relieful şi natura zonei, oamenii frumoşi pe care mi-a fost dat să-i cunosc, dar mai ales tradiţiile şi graiul moroşenilor. Am încercat să pătrund de-a lungul anilor vorba oamenilor de prin aceste locuri, ca pe o carte pe care o citeşti pe nerăsuflate. Astfel se explică culegerea de cuvinte şi expresii culese din Maramureş pe care am alcătuit-o, o acţiune pretenţioasă pe care am încercat-o doar din dragostea şi aprecierea pe care o am pentru aceste locuri.

Sunt deschis oricăror sugestii, orice completări sunt mai mult decât binevenite. Închei cu mulţumiri speciale pentru prietenii mei Andrei, Cornel şi Lifter care au o contribuţie importantă la această culegere.



CULEGERE DE CUVINTE ŞI EXPRESII DIN MARAMUREŞ
Partea I



A

Agaţ – salcâm


B


Barabulă, barabule – cartof (din ucr.)
(vezi şi buraci, croampe, pere de pământ, picioci )


Băncădit – amărât, abătut
Ex. De ce eşti băncădit, fecior ?


Bistoş – ac de siguranţă (din maghiară), se mai foloseşte şi cu sensul de sigur, bine.
Ex. Parcă l-am văzut ieri în oraş. El era, bistoş!


Bloder, bloidăr – un fel de cuptor cu lemne, care se află lângă sobă şi în care se gătesc de obicei prăjiturile


Bódi – uliu
Ex. ni, că l-o luat bodiu!


Bolund – nebun
Ex. nu mă pun cu tine că eşti bolund.


A bolunzi – a înnebuni
Ex. M-ai bolunzit de cap.


Boşcă – pălăria de la floarea soarelui


Budigăi – chiloţi
Ex. vara umblu fără budigăi pe gheghesupt.


Burác, buráci – cartof


C


Căptiţ – căpiţă, se foloseşte şi pentru a arăta cantitatea, mult
Ex. Are căptiţ de
bani.


Chistaş – curat


Ciucuri – pantaloni
(vezi şi gaci)


Ciurdă – turmă, cireadă
Ex. No ho mă, că nu eşti la ciurdă!


Ciurdarul –pastorul turmei de vaci
Ex. Vorbeşti urât ca un ciurdar


Ciurigău – un fel de colac împletit


Clisă – slănină
Ex. o dărabă de clisă


Cóhe - bucătărie de vară


Colniţă - lemnărie, locul unde stau lemnele


Coşconar – coteţ de găini


Coşte – pătrate
Ex. caiet de matematică în coşte.


Croampă, croampe – cartof


D


Dărabă – bucată
Ex. o dărabă de vreme


Dărălău – un fel de zdrobitor prevăzut cu lame folosit pentru mărunţirea fructelor, se foloseşte mai ales când se face pălinca


A dărăli – a mărunţi folosind dărălăul, a da la dărălău


Dosoi - prosop


Dreţ, dreţe - băţ


F


Fârcitură – căpiţă mare de fân sau paie


Finjă – cană
Ex. o finjă de apă


Firhong, firhonguri – perdea, perdele


Foită – fel, soi, tip
Ex. Un coptil de foită re! Cum ţi-i foita ? Ştiu ce foită porţi !


Fotoghin - un fel de motorină


Fotroş – destrăbălat, dezordonat
Ex. un coptil fotroş


G


Gaci - pantaloni


Găteje – lemne


Groştior - smântână

Citeste tot articolul...

luni, 29 septembrie 2008

CUVINTE ŞI EXPRESII DIN MARAMUREŞ 2

CULEGERE DE CUVINTE ŞI EXPRESII DIN MARAMUREŞ
Partea II


H


Háptină - o groapă în pământ în care s-a adunat apă


Heci, heciuri – crengi subţiri cu referinţă la ceea ce rămâne după ce tai un copac, sau când faci curăţenia de primăvară sau toamnă

Ex. un huci de heciuri


Hédi – vie, viţă-de-vie

Ex. unde-i hediu de lângă casă?


Heizaj – acoperiş


Hiretic – nervos, agitat

Ex. hiretic mai eşti!


Hirispor – rumeguş


Hoancă – gură.

Ex. a da din hoancă; ţine-ţi hoanca cee!


Habdíţă - femeie de moravuri uşoare

Ex. cum iese o habdiţă care ptică într-o haptină?


Horliţă – murdar sau acoperit cu noroi

Ex. tătă te-ai făcut horliţă


Hrib – un soi de ciupercă


Huci – pâlc mic de copaci


Hurdău – un vas din lemn în formă de con în care se pun fructele date prin dărălău, butoi


I


Iagă, ieji – sticlă

Ex. o iagă de horincă


Indre – ac de cusut


Ipene – sănătos, normal, întreg

Ex. coptile, tu nu eşti ipene!


Î


Înhîit – îndoit, uscat


A înhoi – a mototoli, şifona

Ex. Iar ai înhoit patu cela !


J


A jugăni – a castra


Jugănit –castrat de asemenea şi prăpădit, pricăjit


Jurincă – viţică

Ex. am o marhă şi o jurincă


L


Laibăr - cojoc de lână


Langalău, ligalău– un fel de pâine sau plăcintă din făină de mălai


Laşcalău – strecurător de laşte


Laşte – un tip de tăieţei mai groşi


Legheleu = maidan, toloacă

Ex. joacă fotbal ca pe legheleu.


Legvar – dulceaţă

Ex. ptită cu legvar


Lipideu – cearşaf ţărănesc


Ludău – un fel de dovleac bun de mîncat, are formă de pepene şi culoare galbenă


M


Marhă – vită, vacă

Ex. a mere cu marhăle la ciurdă ( Mândraie, Porumba, Bumba, Joiana – nume de vacă la ţară)


Măgan – mântuială

Ex. ai făcut o treabă de măgan


Mintenaş, mintean - imediat, acuş

Ex. mintenaş viu !


Moroi – tufă de mure


Moşini - chibrite


Mneriu – albastru închis

Ex. am vopsit părcanu mneriu.


O


Odor – curte


Oloi – ulei

Ex. ptită oloietă
Citeste tot articolul...

duminică, 28 septembrie 2008

CUVINTE ŞI EXPRESII DIN MARAMUREŞ 3

CULEGERE DE CUVINTE ŞI EXPRESII DIN MARAMUREŞ
Partea III


P


Pancovă, pancove – gogoş


Părcan – perete


Pogace – ceea ce rămâne după ce se extrage uleiul din seminţele de floarea-soarelui


Porodică, porodici – roşie

Ex. te-ai înroşit ca o porodică


Pere de pământ – cartofi


Picioci – cartofi


Ptită – pâine

Ex. ptită cu silvoiţ


Ptitoi – un hrib mare


Pui – sertar de la dulăpior

Pui de fasole – bob de fasole


Púpti – buline, pete

Ex. Are o rochie albă cu pupti.


R


Răfongauă – cleşti (se referă la unelte)


Roştei – portiţă mică de trecere între casă şi grădină

Ex. închide roşteiu !


Ruje - floarea soarelui


S


Sarcă – coţofană

Ex. tăt baţi din gură ca o sarcă


Silvoiţ – dulceaţă groasă de prune, marmeladă


Sopon – sapun de casă


Sorgoş – uşor

Ex. Nu ţ-a hi sorgoş !


Sprăhoiet – agitat, se foloseste cel mai des pentru a caracteriza un copil

Ex. un coptil sprăhoiet


A sureti – a pisa, a zdrobi mai ales pentru struguri, dar şi a sureti pe cineva

Ex. Cheamă-l încoace că mintean îl suretesc.


Ş



Şlag – cântar


Şpor – sobă


Ştergură – ştergar de masă


Ştrinfli - ciorapi


T


Techergheu – derbedeu


Teteacheu- - a face un tetacheu – a întoarce maşina (din fr. Tête à queue)

Ex. o făcut un tetacheu pe legheleu


Tepşe – se foloseşte pentru termen de referinţă pentru tavă sau cratiţă

Ex. Dă-o-în tepşe de treabă!


Tiurcoi – curcan

Ex. Te-ai umflat ca un tiurcoi


Tistaş – curat


Tolcer – pâlnie


Triticală – grâu furajer


Ţ


A ţipa – a arunca

Ex. te ţip pe jam! ţip-o jos să nu te vadă!


V


Voşpor – praf cu care se dă plita ca să fie neagră


Vrajniţă – poartă de lemn


Vâlce – pădurice mică


Z


Zogne – ciorapi (vezi şi ştrinfli) Citeste tot articolul...

vineri, 5 septembrie 2008

Pân’ aici o mers soldatul !

Gata, m-am săturat! Nu mai suport, frate, să văd aceleaşi figuri de 18 ani în politica românească ! Cât se poate, mă întreb, tiranozaurii ăştia nu mai ies odată la pensie !? Nu de alta, dar să se mai îmbogăţească şi alţii.

Înţeleg acum de ce nu mai merge lumea la vot. E pentru simplul motiv că nu ai pe cine alege. De la căderea comunismului încoace s-au perindat la conducere tot felul de partide. Am încercat şi cu ăştia, şi cu ceilalţi – şi tot degeaba. Dar când stai să te gândeşti şi să cântăreşti puţin, îţi dai seama că, de fapt, în tot acest timp la conducere au fost tot aceeaşi oameni care odată la patru ani se împart, despart formând „noi” partiduţe, blocuri şi formaţiuni. Mai inventează câte un slogan, mai aruncă noroi asupra foştilor colegi de partid şi merge treaba. Eu nu am mari cunoştinţe politice, mai exact nu am deloc. Dar nu mai suport să vă atâta corupţie, incompetenţă şi indiferenţă din partea „elitei” politice din ţara asta.

Aşa că m-am hotărât, Îmi fac şi eu partid, mai ales că e şi la modă, fiecare cu blogul şi partidul lui. Am chibzuit mult (cam o jumătate de oră) asupra numelui şi sloganului. Am decis irevocabil asupra numelui de Partidul Farfuriilor Curate şi Paharelor Golite, cu sloganul „Decât bucate stricate, mai bine maţe sparte!

Având în vedere cele enunţate mai sus, am ajuns la concluzia că partidul meu se adresează unui electorat foarte numeros. Cui în ţara asta nu-i place să bea şi să mănânce? Mai ales pe banii altora. Dacă alte partide până acum ofereau mic, bere şi cârnaţi electoratului, eu promit câte un litru de jin moldovenesc şi un purşel cu măr în gură (mărul vi-l aduceţi singuri). Rog ca toţi cei care doresc să se înscrie în partidul meu, să răspundă la acest articol. Mai ales că recent am primit o propunere de colaborare din partea Partidului Somnoroşilor, fondat de unul din foştii mei colegi de cămin. Vă imaginaţi voi ce realizări am putea noi avea odată ajunşi la conducere !? Aşa că vă îndemn, la următoarele alegeri puneţi ştampila pe mâncare şi băutura bună. Alegeţi PFCPG!

Citeste tot articolul...